Terapia prin joc reciproc
Ședințele individuale cu bebelușul se bazeaza pe Terapia prin Joc Reciproc (RPT-Reciprocal Play Therapy) dezvoltată la Centrul Mifne (Alonim, 1987), care ajută bebelușul să descopere plăcerea sinelui și relaționarea. Scopul RPT este de a angaja bebelușul în interacțiune, facilitându-i experiența interacțiunii sociale ca sursă de plăcere.
Importanța jocului pentru dezvoltarea „sinelui”: literatura care se ocupă atât de teorie, cât și de cercetare, descrie interacțiunea dintre mamă și copil în situații de joacă, ca fiind un factor care contribuie foarte mult la dezvoltarea Sinelui, în ciuda faptului că majoritatea interacțiunilor dintre ei nu implică joacă și că dezvoltarea Sinelui are loc și în timpul altor interacțiuni. (Bergman și Lefcourt, 1994)
Cercetarea jocului este realizată astăzi cu o abordare integrativă, care consideră jocul o expresie care combină atât procesele cognitive, cât și cele emoționale. Această abordare contrazice abordarea tradițională conform căreia psihologii de dezvoltare au studiat jocul ca exprimând dezvoltarea cognitivă a bebelușului, în timp ce psihanaliza a văzut jocul ca o expresie a lumii afective. (Greenspan și Lieberman, 1994)
Teoriile care insistă asupra jocului ca o interacțiune importantă pentru dezvoltarea Sinelui se referă la două aspecte ale jocului în acest context:
- O stare optimă pentru ca bebelușul să-și descopere Sinele
- O stare optimă în care să se dezvolte capacitatea de reprezentare și simbolism
Camera de joacă
Nu este de așteptat ca bebelușul să se comporte într-un anumit mod, ci el este inițiatorul interacțiunilor care au loc în cameră. Totul în cameră este o potențială nouă experiență de învățare, ghidată de copil în timpul fazei inițiale a tratamentului.
Atmosfera este sigură pentru bebeluș, cu anticiparea că sentimentul de confort și siguranță va duce la reducerea stresului, pentru a deschide apoi posibilitatea creșterii încrederii în adulții care petrec multe ore cu el. Bebelușul se află într-o terapie intensivă unu-la-unu, care are loc în cea mai mare parte într-o cameră de joacă special echipată cu jucării mari, moi și simple. Echipa de terapeuți observă copilul, îi înregistrează comportamentul și monitorizează constant acest proces prin înregistrări video și grafice.
Sala de tratament este construită cu un geam-oglindă mare unidirecțional, care permite terapeuților și părinților să observe terapia. Copilul este în terapie timp de până la opt ore zilnic, inclusiv în weekend (sâmbăta sunt zile mai scurte). Numărul de ore este determinat de nivelul de dezvoltare funcțională a copilului. De obicei, terapeuții se alternează la fiecare 90 de minute. Terapia prin joc reciproc necesită reducerea la minimum a stimulilor care distrag atenția, deoarece aceștia pot interfera cu capacitatea bebelușului de a se concentra. Obiectivul este de a motiva bebelușul să manifeste reciprocitate, căutând modalități de a-l implica în interacțiune, prin experiențe plăcute. Inițiativele bebelușului vor direcționa răspunsurile terapeutului către el. Treptat, se dezvoltă o legătură între copil și terapeut.
Cu timpul, copilul începe de obicei să manifeste preferință pentru membrii familiei. Părinții sunt prezenți pe tot parcursul programului și privesc ședințele terapeutice printr-un geam-oglindă unidirecțional. Ei au, de asemenea, sesiuni separate cu copilul lor și devin abili observatori ai tiparelor sale de comportament și îngrijitori foarte experimentați.
3 etape ale Terapiei prin Joc Reciproc
Joc atractiv (JA) – Pentru a atrage atenția copilului, terapeutul îl tentează cu un obiect preferat. Copilul poate lua obiectul sau poate începe să acorde atenție terapeutului care se joacă cu el; terapeutul poate oferi apoi un alt obiect preferat. Aceasta este o etapă delicată în care terapeuții trebuie să fie atenți pentru a nu supra-stimula copilul, obținând echilibrul corect între a-l urma și a-l conduce. Repetarea acestei activități seamănă semințele din care crește încrederea în cel care îi oferă această experiență plăcută. Plăcerea poate deveni astfel o pârghie pentru implicarea în interacțiune.
Joc senzorial (JS) – Copiii cu autism sunt foarte frecvent hipersensibili și resping contactul fizic. Treptat, terapeutul va atinge, îmbrățișa, va masa sau va ține în brațe copilul (într-un mod care ține cont de sensibilitatea sa) și va încerca să-l facă să se simtă confortabil din punct de vedere fizic. Uneori, acest lucru duce la primul zâmbet sau strigăt entuziasmat, exprimând emoție. Terapeutul este apoi pe deplin în acord cu copilul și îl lasă să-și exprime sentimentele.
Joc cognitiv (JC)- Acesta se concentrează pe dezvoltarea abilităților de bază, cum ar fi punerea unui cub într-o cutie, debutul jocului simbolic și așa mai departe. Acesta este un proces cumulativ care încorporează elementele etapelor anterioare și este dezvoltat de acestea.
Copilul este liber de a avea propriul ritm. Aceasta se dorește a fi o experiență care îi oferă putere.
Read More …
Contact
Telefon: +40 725969250
Email: office@mifne.ro
Adresa: Str Aurel Dumitrascu, Nr 27, Piatra Neamt, Jud. Neamt – Romania
